bilantul responsabilitatii sociale corporatiste

Am primit o provocare foarte interesanta de la Dragos Dehelean (www.responsabilitatesociala.ro): aceea de a vorbi despre responsabilitatea sociala corporatista in Romania.

La o intalnire recenta organizata de catre  JCI, Stefania Popp spunea ca ar trebui sa renuntam la conceptul de Corporate Social Responsibility si sa il imbratisam pe acela de Business Social Responsibility (asta pentru ca nu doar corporatiile ar trebui sa fie preocupate de nevoile comunitatii in care isi desfasoara activitatea). Pe de alta parte ieri, 28 februarie, a fost ziua internationala a Filantropiei Corporatiste (International Corporate Philanthropy Day) insa numai daca pronunti cuvantul „filantropie” in fata companiilor din Romania vei intampina reactii alergice.

Asadar… CSR, filantropie, BSR, caritate, implicare sociala, sponsorizare, venture philanthropy, dezvoltarea comunitatii, antreprenoriat social… toate sunt concepte diferite ce reflecta aceeasi viziune: o viziune altruista asupra lumii coroborata cu o dorinta de implicare in schimbarea pozitiva a realitatii. Nu stiu daca definitiile sunt importante sau poate ar trebui sa ne concentram pe incurajarea unui astfel de comportament si aprecierea fatisa si publica a celor care incearca. Continue reading

premiile rapoartelor anuale

Ieri seara a avut loc la Crowne Plaza ceremonia de decernare a Premiilor Rapoartelor Anuale, eveniment organizat de catre Forumul Donatorilor din Romania.

Cred ca este important sa vorbesc un pic despre motivul pentru care aceasta competitie a fost lansata.

 

A realiza un raport anual nu este deloc usor. Am trecut si eu prin asta cu organizatia mea si pot sa va spun: nu este usor.

In primul rand, la inceputul unui an esti cu siguranta prins in tot felul de noi proiecte. Pornesti cu motoarele turate la maxim intr-un nou an in care fie iti consolidezi proiectele initiate in anii anteriori, fie te gandesti la noi domenii pe care sa le explorezi. Ca sa faci un raport anual pentru anul care tocmai a trecut trebuie in primul rand sa aloci resurse umane care sa lucreze la asta (sa le disloci cu alte cuvinte din proiectele la care lucrau).

Mai trebuie de asemenea sa te uiti cu un ochi extrem de auto-critic la anul care a trecut, la lucrurile pe care le-ai realizat si sa te gandesti: am fost oare eficient in ceea ce am facut? Oare am balansat cheltuielile administrative cu cele operationale cum trebuie? Oare am mers in directia cea buna, mi-am indeplinit misiunea si obiectivele? Un exercitiu care pare usor dar nu e deloc.

Last but not least trebuie sa arati transparenta in legatura cu banii pe care i-ai cheltuit. Inca avem probleme cu asta, pentru ca ni se pare mereu ca orice am comunica, oricum o sa iasa prost. Cuiva, cu siguranta o sa i se para ca am cheltuit poate prea mult iar efectele nu au fost cele mai bune. Sau poate cheltuielile de publicitate au fost mult prea mari in comparatie cu banii investiti efectiv in proiecte? Nu vrem sa se vada asta in public, nu?

A realiza un raport anual este cu siguranta un mare exercitiu de transparenta si probabil cateodata chiar de curaj.

Si totusi, in lumea civilizata, daca nu ai un raport anual, nu existi. Nimeni nu se bazeaza doar pe reclamele de la televizor sau pe comunicatele tale de presa. Raportul anual ofera o dimensiune concreta tuturor acelor concepte teoretice pe care organizatiile le declara in legatura cu dimensiunea proiectelor de responsabilitate sociala dar si in legatura cu etica, practici sanatoase si asa mai departe.

Anul acesta, in cadrul acestei competitii care initial a fost destinata doar ONG-urilor, am introdus o noua categorie: cel mai bun raport de CSR.

Cu ocazia asta am pierdut un pariu.

La o emisiune gazduita de Eli Roman, la Money Channel, am fost intrebata cate rapoarte anuale de CSR estimez ca vor fi inscrise in concurs. Plina de incredere am spus ca pariez ca vor fi cel putin 20. Ma bazam desigur pe lucrurile si proiectele pe care companiile le comunica si eram absolut sigura ca aceste proiecte sunt desigur precizate in rapoarte anuale sau macar intr-o categorie de CSR inclusa in marele raport anual al companiei respective. M-am inselat. Au fost doar 4 companii care si-au inscris raportul in concurs.

Mi s-a explicat ca marile multinationale includ proiectele facute in Romania intr-un mare raport la nivel global. Cu alte cuvinte nu exista un capitol destinat Romaniei cu cifre alocate doar aici, ci sumele sunt „agregate” la nivel international. Pacat. Sunt sigura ca publicul romanesc ar dori sa afle, chiar si din pura curiozitate statistica, care sunt de fapt sumele cheltuite pe programe de responsabilitate sociala in Romania.

Un prieten, specialist in CSR, ar spune chiar mai mult decat atat: in Romania, conceptul de responsabilitate sociala nu este inca pe deplin inteles. Firmele considera in general ca a planta niste copaci sau a sponsoriza un concert inseamna responsabilitate sociala. Este gresit. Si aici sunt total de acord: responsabilitatea sociala se refera intr-o proportie mult mai mare la lucruri legate de felul in care iti tratezi proprii angajati (felul in care ii recrutezi, felul in care comunici cu ei, felul in care ii platesti, felul in care ii pastrezi motivati) apoi se refera la felul in care iti concepi produsul, materiile prime pe care le folosesti, calitatea acestora, in aceeasi proportie responsabilitatea sociala se refera la felul in care iti tratezi clientii, felul in care raspunzi solicitarilor lor, dar si la modul de a interactiona cu partenerii de afaceri (acele practici sanatoase si morale de business) si de-abia in ultimul rand poate la actiunile in comunitatea in care iti desfasori activitatea.

Este desigur frumos sa plantezi copaci, dar daca business-ul tau este putred, angajatii nemultumiti si exploatati, partenerii de business inselati iar produsul tau ne-conform, atunci poate efortul de a planta copaci este total irelevant pentru implicarea ta in comunitate.

Anul acesta s-au inscris in competitie, dupa cum va spuneam, patru companii: Petrom, Holcim, Siveco si Unicredit. Sunt companii de apreciat pentru ca au inteles importanta unui astfel de demers. Castigator a fost Petrom, care a avut intr-adevar un raport extrem de creativ.

Sper ca in urmatorii ani numarul companiilor care realizeaza rapoarte anuale pentru Romania sa fie mult mai mare deoarece, desi asa cum precizam la inceput – a realiza un raport anual este totusi un efort, acest lucru este mai mult decat necesar in a castiga si a pastra increderea stakeholderilor tai. Iar increderea se pastreaza prin responsabilitate si transparenta.

 

Castigatorii celei de-a 8-a editii a Premiilor Rapoartelor Anuale sunt:

* Premiul pentru cel mai bun raport anual realizat de ONG-uri mari a fost castigat de Fundatia Cote si a fost inmanat de Radu Furnica, Presedinte, Leadership Development Solutions.

* Premiul pentru cel mai bun raport anual realizat de ONG-uri  medii a fost castigat de Asociatia pentru Dezvoltare Durabila ViitorPlus si a fost inmanat de Corina Vasile, director comunicare, Raiffeisen Bank Romania.

* Premiul pentru cel mai bun raport anual realizat de ONG-uri mici a fost castigat de Asociatia Evolution si a fost inmanat de Andreea Rotaru, director Fundatia Alexandrion Group.

* Premiul pentru raportul cu cea mai buna reflectare a activitatii de voluntariat a fost castigat de organizatia Caritas Eparhial si a fost inmanat de Corina Pintea, al Pro Vobis – Centrul National pentru Voluntariat, initiatorul acestui premiu.

* Premiul pentru cea mai buna reflectare a activitatii de instruire a fost castigat de ADES si a fost inmanat de Ionut Sibian director la Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, initiatorul acestui premiu.

* Premiul Un pas spre sustenabilitate a fost castigat de Asociatia Handicapatilor Neuromotori  jud Hunedoara si a fost inmanat de Roxana Braga director la Eurosucces Consulting, initiatorul acestui premiu.

* Premiul special pentru cel mai bun raport de responsabilitate sociala a fost castigat de Petrom SA si inmanat de Tincuta Apateanu, presedinte al Forumului Donatorilor din Romania

* Diploma speciala pentru organizatii foarte mari a fost castigata de Fundatia Romana pentru Copii, Comunitate si Familie si inmanata de Romina Rosu, Provident Financial Romania.

Suma premiilor s-a ridicat la 4.300 euro.

Jurizarea rapoartelor inscrise in concurs s-a realizat de catre o echipa formata din Costel Slave – Eurosucces Consulting SRL, Andreea Rotaru – Fundatia Alexandrion, Monica Loloiu – reprezentanta Comisiei Europene in Bucuresti, Corina Printea – ProVobis, Aurelia Grigore – Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, Emanuela Pendiuc – TVR3, Eli Roman – TMCTV, Mihaela Radulescu – membru de onoare al FDR.