38 de miliardari americani isi vor dona jumatate din avere

Conform unei stiri de saptamana asta, 38 de miliardari americani au promis ca isi vor dona cel putin 50% din avere in scopuri caritabile. Exista chiar si o lista publica a miliardarilor filantropi.

Stirea a provocat in Romania reactii puternice. In primul rand lumea se intreaba de ce bogatii Romaniei nu fac la fel iar in al doilea rand motivele pentru un astfel de gest sunt disecate si contestate. Backgroundul donatorilor este analizat si judecat – iar acesta invalideaza imediat actul filantropic. Interese obscure, foloase ulterioare, toate sunt aruncate in fata filantropilor care au indraznit sa intre in jocul lui Buffett.

Daca este sa analizam totusi fenomenul cu un ochi obiectiv, vom vedea ca exista cateva motive care ii descurajeaza pe bogatii Romaniei sa faca acte de caritate. Iar daca vom intelege aceste motive si vom incerca sa le remediem, poate lucrurile vor arata altfel si in filantropia romaneasca.

Exista in primul rand o problema de incredere. Oamenii instariti ar dona – si ar face acest lucru constant – daca ar avea incredere ca fondurile sunt folosite intr-un mod eficient si nu pentru salarii sau cheltuieli administrative.

Lipsa de incredere afecteaza de fapt intreg sectorul neguvernamental si isi are radacinile in anii `90 cand ONG-urile apareau ca ciupercile dupa ploaie doar pentru a putea aduce in Romania masini fara taxe. Din pacate ceea ce s-a intamplat atunci a ramas atat de prezent in mentalul colectiv, incat si astazi oamenii mai cred ca fundatiile si asociatiile beneficiaza de tot felul de scutiri de taxe si impozite, lucru complet fals.

Continue reading

despre filantropie

Cristiana Grigore este o tanara desteapta si foarte frumoasa pe care am intalnit-o la inceputul acestui an la Gala LSRS. Ce remarci prima data la ea? Zambetul… Este un zambet care transmite optimism dar si o forta interioara incredibila.

Stand de vorba pe indelete cateva zile mai tarziu, am descoperit o persoana cu adevarat remarcabila. A studiat Psihologia la Universitatea Bucuresti. In timpul facultatii s-a implicat in multe proiecte de voluntariat in cadrul unor organizatii precum ASPSE, GIPIR, AIESEC. A participat apoi la crearea unei noi organizatii neguvernamentale: LEAP ce promoveaza importanta educatiei nonformale. Este membru activ al Centrului de Politici pentru Romi si Minoritati.

Cristiana studiaza acum International Education Policies and Management la Universitatea Vanderbilt din Statele Unite cu sprijinul unei burse Fulbright si are planuri mari pentru cariera sa.

Cristiana Grigore a scris un articol despre filantropie si rolul acesteia in formarea coeziunii sociale si a avut amabilitatea de a-mi da voie sa public acest articol pe blogul meu. Cred ca este o lucrare foarte bine fundamentata, ce lamureste multe concepte legate de filantropie, caritate si mai ales de motivele care stau la baza acestora.

Enjoy 🙂

Rolul filantropiei în formarea coeziunii sociale

Cristiana Grigore
Peabody College
Vanderbilt University

Universităţile, bibliotecile şi alte instituţii publice apropie oamenii. Acestea promovează binele public şi sunt deschise către orice rasă, vârstă, sex sau statut social. La orice universitate importantă precum University of Chicago, studenţii albi şi negri studiază împreună pentru examen. La bibliotecă, un avocat şi un taximetrist citesc acelaşi roman. La Carnegie Hall, o bătrână stă lângă un tânăr, ambii bucurându-se de aceeaşi muzică.

Câţi dintre aceşti oameni sunt conştienţi că astfel de instituţii sunt de multe ori rezultatul unor acte filantropice?

Această lucrare isi propune să prezinte importanţa filantropiei în crearea unei societăţi coezive. Coeziunea socială este definită ca o măsură de performanţă sau comportament, în care o societate este capabilă să supravieţuiască unei ameninţări exogene fără violenţă. (Heyneman, 2002/3) Coeziunea socială conduce la toleranţă, pace şi dezvoltarea societăţii.

Lucrarea începe cu definirea filantropiei, enumerând principalele sale caracteristici şi diferenţiind-o de alte forme de generozitate. Apoi, lucrarea explică motivele care stau la baza actelor filantropice. Mândria, vanitatea, altruismul, responsabilitatea de a ajuta societatea sunt cateva dintre ele. Filantropii au o poziţie privilegiată în cadrul societăţii; ei pot fi vazuţi ca modele care sa influenţeze pozitiv comportamentul altor oameni. Fundaţiile filantropice sunt analizate si din perspectiva medierii comunicarii dintre donatori şi beneficiari. Lucrarea continuă cu prezentarea a două forme de filantropie, filantropia patronajului şi filantropia modestiei. Lucrarea se incheie cu o discuţie asupra efectelor generale ale acestor două tipuri de filantropie asupra prosperităţii şi capitalului social.

Filantropia

Termenul „filantropie” este derivat din philanthropos, ceea ce înseamnă iubire pentru umanitate. Filantropia este definită ca „o preocupare altruistă pentru bunăstarea şi dezvoltarea oamenilor, manifestată de obicei prin donaţii de bani, proprietăţi sau activităţi către persoanele nevoiaşe, prin dotarea unor instituţii educaţionale şi spitale şi prin generozitate în alte scopuri sociale”. (Freund,1996, p.13).

Continue reading