vesti de la Tufanu

Am prezentat acum ceva vreme imagini din Tufanu, probabil satul cel mai sarac din Romania. Am revenit acum cu vesti: la 1 iulie am pornit Scoala de Vara – un proiect pentru 28 de copii intre 6 si 8 ani din acest sat.

Pe parcursul a 2 luni, copiii vor invata sa scrie, sa faca operatii simple de matematica, vor avea activitati educationale si vor fi pregatiti pentru intrarea in anul scolar viitor. Inceputul a fost foarte bun, copiii au venit la scoala frumos imbracati si foarte avizi de a invata lucruri noi. Fundatia le asigura si doua mese pe zi, un lucru care a fost apreciat enorm de catre micutii care cu regret o spun, nu stiau sa manance un sandwich. Da, in Romania anului 2009, exista copii intr-un sat uitat de lume care nu au mancat niciodata pana acum un sandwich adevarat.. incercau sa il manance cu lingurita pentru iaurt.

Ce ma revolta pe mine este ca acesti copii, daca ar avea cu totul alte conditii de trai si de studiu, ar avea un alt viitor, alte perspective. Sunt inca mici, sunt inca “modelabili”, de-abia acum invata despre echitate si inechitate.. De-abia acum probabil incep sa se revolte impotriva nedreptatii de a te naste intr-o comunitate fara perspective.

Poate vom putea indrepta lucrurile.. cu siguranta stiu ca vom incerca sa facem mai mult pentru acesti copii.

cei ce cred in visurile lor

“Totul a inceput pe cand aveam vreo sase ani. Era o seara superba de vara. Cerul era clar si plin de stele. Am iesit afara impreuna cu tatal meu, foarte bun la chestii legate de fizica, matematica si astronomie. Am vazut atunci primul meu mare eveniment astronomic: o cometa.  De pe atunci s-a cuibarit in sufletul si in mintea mea aceasta pasiune pentru stiintele cerului, pentru astronomie.

De multe ori mi-as fi dorit sa privesc o eclipsa printr-un telescop, insa nu am avut posibilitatea sa-mi cumpar unul, deoarece erau destule cheltuieli pe umerii parintilor mei. Insa am trecut peste aceste neajunsuri si am reusit sa-mi construiesc singur o luneta cu lentile pe care le-am luat de la niste ochelari vechi ai bunicii. Desi rudimentara, prima mea luneta mi-a dezvaluit cateva din tainele cerului. Nu m-am oprit aici, am vrut sa vad mai mult, sa aflu, sa stiu, sa pot „deschide” cerul. Mai tarziu, din economiile mele si din banii castigati la concursuri de desen si literatura mi-am cumparat primul meu telescop adevarat pe care mi-l doream de atata vreme. Nu am o placere mai mare decat sa explorez cerul instelat in serile fara nori.Planuri de viitor sunt multe si cred ca le voi putea implini daca voi munci in continuare astfel incat sa-mi indeplinesc visul, mai ales ca vreau sa urmez o facultate. Desi nu exista sectii de astronomie la noi in tara as putea studia fizica si aeronautica. As vrea sa fac mai multe in tara asta in domeniul astronomiei sau al stiintelor spatiale. De ce sa nu avem si noi un program spatial propriu? De ce sa ne plece specialistii? Poate sunt doar visuri insa eu chiar cred in ele si sper ca vor deveni realitate.”

George-Cristian

Am reprodus scrisoarea lui George Cristian, unul dintre bursierii nostri, scrisoare ce a fost inclusa in dosarul sau de candidatura pentru bursele Inventeaza-ti Viitorul.

Continue reading

Daniel

“1990. Atunci m-am nascut eu, undeva in Zalau. Candva copil, acum barbat.. Candva visator la implicare, acum voluntar implicat in activitati care imi largesc orizontul. Infometat de cunostinte cat mai diverse si adept infocat al tehnicilor de comunicare. Mereu indragostit de viata si prieten adevarat al cartilor de valoare si al muzicii bune, dar dusman declarat al alcoolului si leneviei. Acesta sunt eu!” Asta scria despre el  Daniel, unul dintre bursierii nostri, in revista Portret de Voluntar realizata de Centrul National de Voluntariat Pro Vobis in 2008.

In aceeasi revista, Roxana Talos, reprezentanta Consiliului Local al Tinerilor din Zalau, scria: “Daniel este un model de urmat. Implicat in foarte multe proiecte, incearca sa schimbe ceva in bine. Nu se teme sa isi asume rolul de lider si reuseste sa se faca respectat de toti cei cu care lucreaza. Incercarile lui de a promova cultura si de a incuraja tinerii sa participe la luarea deciziilor la nivel local si nu numai sunt doar cateva exemple din activitatea sa”.

Daniel s-a nascut in 1990, la aproape un an dupa Revolutie. Ce nu spune Daniel in descrierile sale este ca in 2001 a ramas fara mama. Avea doar 11 ani. Peste alti 4 ani a ramas si fara tata. Probabil este extrem de greu pentru un adolescent sa treaca printr-o asemenea drama, sa ramana fara sprijinul parintilor intr-o perioada atat de delicata si plina de provocari. Insa Daniel prefera sa nu vorbeasca prea mult despre asta si sa se concentreze pe misiunea sa. Aceea de a se dezvolta permanent, de a cunoaste din ce in ce mai multe lucruri si de a-i ajuta si pe altii sa creasca – si nu fizic, ci spiritual. Poate nu intamplator a ales sa urmeze Liceul Pedagogic.

Continue reading

despre Patricia


Tin minte ca anul trecut ma uitam prin dosarele candidatilor nostri la bursele Inventeaza-ti Viitorul si mi-a cazut in mana unul care mi-a atras atentia.
Mi-a atras atentia pentru ca era foarte gros.. si greu. Cand am inceput sa il rasfoiesc am ramas muta de uimire… Iar uimirea s-a transformat intr-o mare admiratie. Tineam in mana un dosar care, pe langa multe diplome si tot felul de acte, continea niste desene si cateva picturi.. Foarte bine realizate, in culori inspirat alese, dar mai ales.. care transmiteau emotie. Si pasiune. Si cateva poezii, unele publicate in reviste si ziare locale. Este vorba despre Patricia Zota, una dintre bursierele noastre, o fata de 18 ani din Orastie. Chiar in momentul acesta Patricia da bacul si ii tin pumnii pentru ca stiu ca are emotii.
Patricia a luat in toata viata ei numai medii de 10.. Am incercat sa gasesc o materie la care sa fi luat mai putin decat atat.. mi se parea incredibil sa nu fi ratat si ea o data, la o singura materie.. poate a lipsit, poate nu a avut timp sa isi faca o tema.. poate in timpul in care se pregatea pentru o olimpiada nationala, o fi dat la o parte pentru o vreme vreo materie mai putin importanta. Dar nu.. Patricia a luat pana acum numai note de 10. Dar nu numai atat…

Continue reading