bilantul responsabilitatii sociale corporatiste

Am primit o provocare foarte interesanta de la Dragos Dehelean (www.responsabilitatesociala.ro): aceea de a vorbi despre responsabilitatea sociala corporatista in Romania.

La o intalnire recenta organizata de catre  JCI, Stefania Popp spunea ca ar trebui sa renuntam la conceptul de Corporate Social Responsibility si sa il imbratisam pe acela de Business Social Responsibility (asta pentru ca nu doar corporatiile ar trebui sa fie preocupate de nevoile comunitatii in care isi desfasoara activitatea). Pe de alta parte ieri, 28 februarie, a fost ziua internationala a Filantropiei Corporatiste (International Corporate Philanthropy Day) insa numai daca pronunti cuvantul „filantropie” in fata companiilor din Romania vei intampina reactii alergice.

Asadar… CSR, filantropie, BSR, caritate, implicare sociala, sponsorizare, venture philanthropy, dezvoltarea comunitatii, antreprenoriat social… toate sunt concepte diferite ce reflecta aceeasi viziune: o viziune altruista asupra lumii coroborata cu o dorinta de implicare in schimbarea pozitiva a realitatii. Nu stiu daca definitiile sunt importante sau poate ar trebui sa ne concentram pe incurajarea unui astfel de comportament si aprecierea fatisa si publica a celor care incearca. Continue reading

38 de miliardari americani isi vor dona jumatate din avere

Conform unei stiri de saptamana asta, 38 de miliardari americani au promis ca isi vor dona cel putin 50% din avere in scopuri caritabile. Exista chiar si o lista publica a miliardarilor filantropi.

Stirea a provocat in Romania reactii puternice. In primul rand lumea se intreaba de ce bogatii Romaniei nu fac la fel iar in al doilea rand motivele pentru un astfel de gest sunt disecate si contestate. Backgroundul donatorilor este analizat si judecat – iar acesta invalideaza imediat actul filantropic. Interese obscure, foloase ulterioare, toate sunt aruncate in fata filantropilor care au indraznit sa intre in jocul lui Buffett.

Daca este sa analizam totusi fenomenul cu un ochi obiectiv, vom vedea ca exista cateva motive care ii descurajeaza pe bogatii Romaniei sa faca acte de caritate. Iar daca vom intelege aceste motive si vom incerca sa le remediem, poate lucrurile vor arata altfel si in filantropia romaneasca.

Exista in primul rand o problema de incredere. Oamenii instariti ar dona – si ar face acest lucru constant – daca ar avea incredere ca fondurile sunt folosite intr-un mod eficient si nu pentru salarii sau cheltuieli administrative.

Lipsa de incredere afecteaza de fapt intreg sectorul neguvernamental si isi are radacinile in anii `90 cand ONG-urile apareau ca ciupercile dupa ploaie doar pentru a putea aduce in Romania masini fara taxe. Din pacate ceea ce s-a intamplat atunci a ramas atat de prezent in mentalul colectiv, incat si astazi oamenii mai cred ca fundatiile si asociatiile beneficiaza de tot felul de scutiri de taxe si impozite, lucru complet fals.

Continue reading

despre filantropie

Cristiana Grigore este o tanara desteapta si foarte frumoasa pe care am intalnit-o la inceputul acestui an la Gala LSRS. Ce remarci prima data la ea? Zambetul… Este un zambet care transmite optimism dar si o forta interioara incredibila.

Stand de vorba pe indelete cateva zile mai tarziu, am descoperit o persoana cu adevarat remarcabila. A studiat Psihologia la Universitatea Bucuresti. In timpul facultatii s-a implicat in multe proiecte de voluntariat in cadrul unor organizatii precum ASPSE, GIPIR, AIESEC. A participat apoi la crearea unei noi organizatii neguvernamentale: LEAP ce promoveaza importanta educatiei nonformale. Este membru activ al Centrului de Politici pentru Romi si Minoritati.

Cristiana studiaza acum International Education Policies and Management la Universitatea Vanderbilt din Statele Unite cu sprijinul unei burse Fulbright si are planuri mari pentru cariera sa.

Cristiana Grigore a scris un articol despre filantropie si rolul acesteia in formarea coeziunii sociale si a avut amabilitatea de a-mi da voie sa public acest articol pe blogul meu. Cred ca este o lucrare foarte bine fundamentata, ce lamureste multe concepte legate de filantropie, caritate si mai ales de motivele care stau la baza acestora.

Enjoy 🙂

Rolul filantropiei în formarea coeziunii sociale

Cristiana Grigore
Peabody College
Vanderbilt University

Universităţile, bibliotecile şi alte instituţii publice apropie oamenii. Acestea promovează binele public şi sunt deschise către orice rasă, vârstă, sex sau statut social. La orice universitate importantă precum University of Chicago, studenţii albi şi negri studiază împreună pentru examen. La bibliotecă, un avocat şi un taximetrist citesc acelaşi roman. La Carnegie Hall, o bătrână stă lângă un tânăr, ambii bucurându-se de aceeaşi muzică.

Câţi dintre aceşti oameni sunt conştienţi că astfel de instituţii sunt de multe ori rezultatul unor acte filantropice?

Această lucrare isi propune să prezinte importanţa filantropiei în crearea unei societăţi coezive. Coeziunea socială este definită ca o măsură de performanţă sau comportament, în care o societate este capabilă să supravieţuiască unei ameninţări exogene fără violenţă. (Heyneman, 2002/3) Coeziunea socială conduce la toleranţă, pace şi dezvoltarea societăţii.

Lucrarea începe cu definirea filantropiei, enumerând principalele sale caracteristici şi diferenţiind-o de alte forme de generozitate. Apoi, lucrarea explică motivele care stau la baza actelor filantropice. Mândria, vanitatea, altruismul, responsabilitatea de a ajuta societatea sunt cateva dintre ele. Filantropii au o poziţie privilegiată în cadrul societăţii; ei pot fi vazuţi ca modele care sa influenţeze pozitiv comportamentul altor oameni. Fundaţiile filantropice sunt analizate si din perspectiva medierii comunicarii dintre donatori şi beneficiari. Lucrarea continuă cu prezentarea a două forme de filantropie, filantropia patronajului şi filantropia modestiei. Lucrarea se incheie cu o discuţie asupra efectelor generale ale acestor două tipuri de filantropie asupra prosperităţii şi capitalului social.

Filantropia

Termenul „filantropie” este derivat din philanthropos, ceea ce înseamnă iubire pentru umanitate. Filantropia este definită ca „o preocupare altruistă pentru bunăstarea şi dezvoltarea oamenilor, manifestată de obicei prin donaţii de bani, proprietăţi sau activităţi către persoanele nevoiaşe, prin dotarea unor instituţii educaţionale şi spitale şi prin generozitate în alte scopuri sociale”. (Freund,1996, p.13).

Continue reading

stiri din filantropie

George Soros a anuntat ca va oferi 100 milioane USD tarilor din centrul si estul Europei pentru a combate efectele crizei economice asupra organizatiilor neguvernamentale si a persoanelor defavorizate.

“Riscul politic este foarte mare si dezvoltarea miscarilor sovine si xenofobe este ingrijoratoare” a declarat George Soros referindu-se la cresterea sustinerii partidelor extremiste cu ocazia alegerilor europarlamentare incluzand Jobbik in Ungaria, Partidul National Slovac si Partidul Romania Mare.

Donatia lui George Soros va fi indreptata catre tarile ce se confrunta cu cea mai puternica recesiune, incluzand Ucraina, statele Baltice si Balcanii. Fondurile vor merge la ONG-uri ce dezvolta programe pentru copii si tineri.

caritatea in America

Cateva statistici: in acest moment in America sunt inregistrate la IRS (Fiscul american) peste 1’400’000 de organizatii neguvernamentale si 112’959 fundatii private (in Romania cele doua categorii se confunda). In 2007 organizatiile neguvernamentale (public charities) au raportat peste 1,4 trilioane USD venituri totale si aproximativ 1,3 trilioane cheltuieli totale. Aproximativ 22% din veniturile acestor organizatii vin din contributii, donatii si granturi iar 67% vin din activitati economice proprii. Restul de 11% provin din alte surse (venituri din chirii, etc.)  – (Sursa: The Urban Institute, National Center for Charitable Statistics, Core Files 2007). Donatiile si sponsorizarile din partea persoanelor fizice, fundatiilor si corporatiilor insumau 283,24 miliarde USD in anul 2007 iar din aceasta suma donatiile persoanelor fizice insumeaza 229,03 miliarde. (informatii preluate de pe National Center for Charitable Statistics)

Caritatea in Statele Unite ale Americii este un fenomen. Un fenomen privit cu admiratie de catre lumea intreaga.

Continue reading

filantropie – sa fie, dar pe tacute

Citeam acum vreo 2 saptamani pe un blog opinia unui domn (imi cer scuze ca nu am retinut numele) care spunea ca s-a saturat sa citeasca despre fundatiile lui Voiculescu si Patriciu. Ca filantropia se face in mod discret, ca nu se vorbeste despre asta si ca el pur si simplu nu vrea sa stie.
Recunosc ca nu e prima data cand citesc sau aud astfel de lucruri. Dar nu sunt de acord cu ele. Intrebarea mea pentru acel domn (desi ma indoiesc ca va citi vreodata blogul asta) este: De ce? De ce nu doriti sa aflati despre proiecte de filantropie? De ce nu este bine ca oamenii in general sa afle ca se mai intampla si lucruri bune in tara asta, proiecte frumoase si de impact?

Continue reading

despre filantropie

Care este motivatia actelor caritabile? De ce aleg unii oameni sa cheltuiasca din banii proprii pentru cauze filantropice sau de responsabilitate sociala?
Uneori motivele sunt de ordin religios. Un bun crestin imparte din prea-plinul sau cu semenii mai putin norocosi. Alteori, purul orgoliu ce te face sa doresti ca oamenii sa te vada ca pe un mare binefacator. Sau poate conceptul karmei, al destinului care intoarce asupra ta actiunile bune, te face sa doresti sa te implici pentru a usura cumva viata semenilor tai aflati in restriste in speranta ca vei fi rasplatit atunci cand vei fi tu la randul tau intr-o situatie dificila. Nu in ultimul rand, atunci cand ajungi la un anumit nivel de bunastare, nivelul la care nu prea mai exista bunuri materiale pe care ti le-ai putea dori si nu le-ai putea procura, poti incepe sa te gandesti la o implicare strategica si pe termen lung intr-un domeniu pe care il stii in suferinta si unde stii ca implicarea ta va face o diferenta. Acolo unde guvernul si autoritatile nu pot sa rezolve problemele din cauza lipsei fondurilor, a birocratiei sau a inertiei sistemului, societatea civila poate avea un cuvant de spus.

Continue reading