proiectul legii educatiei

Sambata am participat la intalnirea Ministerului Educatiei cu societatea civila pe marginea proiectului noii Legi a Educatiei.

Cred ca mesajul transmis de Minister a fost unul bun si constructiv.

Este bine ca intalnirea asta a avut loc. Sunt multe organizatii neguvernamentale care realizeaza lucruri importante in “curtea” ministerului, in domeniul pastorit de acesta si care nu se simteau apreciate sau implicate prea mult in deciziile strategice referitoare la educatie. Si totusi au experienta necesara, unele lucreaza de mai bine de zece ani in educatie, cunosc sistemul si mai ales cunosc problemele de la „firul ierbii” – poate mai bine decat unii dintre guvernanti.

Intalnirea cu organizatiile neguvernamentale s-a desfasurat intr-o cu totul alta atmosfera decat celelalte – cu sindicatele sau rectorii de exemplu – si exista desigur o explicatie pragmatica pentru asta: interesele ONG-urilor nu sunt direct afectate de catre noul proiect.

As vrea sa incep cu lucrurile bune pe care le-am observat in proiect si pe care le apreciez: introducerea conceptului de educatie timpurie, creditele educationale, biblioteca scolara virtuala, „finantarea urmeaza elevul” chiar si in privat, evaluarea transcurriculara la bac, sanctionarea parintilor care nu isi trimit copiii la scoala, felul in care sunt alesi directorii de scoala (eliminand influenta politica a inspectoratelor), masteratul didactic (promovat si de noi prin Professoria), registrul matricol unic, incurajarea absolventilor care decid sa lucreze in mediul rural.

In mod evident intentiile sunt bune, si acestea se refera la depolitizarea sistemului, la stabilirea egalitatii de sanse intre rural si urban, reducerea abandonului scolar, descentralizare – toate probleme cu care se confrunta acum scoala romaneasca.

Exista desigur si lucruri care pot fi imbunatatite.

Nu inteleg de exemplu de ce trebuie sa mentionam in legea educatiei obligativitatea ca Religia sa fie disciplina scolara, parte a trunchiului comun (Art. 16). Desigur ca parintii care nu doresc ca ai lor copii sa urmeze aceste cursuri pot face cerere scrisa la director. Pentru acesti copii insa nu exista o alternativa reala, in general directorii ridica din umeri si spun parintilor ca nu au spatii/profesori care sa aiba grija de acesti copii.

Pe de alta parte nu inteleg de ce trebuie sa specificam acest lucru in lege cand nicio alta disciplina nu apare – sportul sau informatica de exemplu.

La aceasta obiectie ministrul a precizat ca obligativitatea mentionarii religiei ca disciplina scolara apare in Constitutia Romaniei.

Intr-adevar, in Constitutie este precizat:

Articolul 32 Dreptul la invatatura

(7) Statul asigura libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. In scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat prin lege.

Eu tot mai cred ca poate fi cu succes inlocuita cu „istoria religiilor” sau elemente de etica/morala pentru a reflecta cu adevarat toleranta si deschidere.

Departajarea real/uman la licee mi se pare de asemenea anacronica. Persista ideea ca „cei mai destepti” merg la real, iar ceilalti merg la uman. Total fals. Pe de alta parte daca sunt pasionat de limbi straine asta nu inseamna ca nu sunt pasionat si de matematica … sau de informatica.

O colega participanta la intalnire de la Salvati Copiii a facut apel la „dreptul la opinie al copilului”. Drept complet ignorat in mult prea multe cazuri.

Curriculumul national la liceu de exemplu este 70% stabilit la nivel national iar 30% este la decizia scolii. Nu apare inca nimic despre curriculum la alegerea elevului. Este adevarat ca inca multi parinti si destul de multi profesori considera ca elevii „nu sunt in stare” sa faca propriile alegeri insa acest lucru este fals si contraproductiv. Lipsa asta de incredere face ca tinerii sa fie confruntati cu propriile alegeri abia la sfarsitul liceului cand gasesc extraordinar de dificil de ales facultatea de urmat.

Consider ca cel putin in ultimii ani de liceu ar trebui ca cel putin 20% din curriculum sa fie la alegerea elevului. Asta inseamna cu adevarat descentralizare curriculara si este o decizie cu efecte mult mai profunde in dezvoltarea emotionala dar si profesionala a tinerilor, ca sa nu mai vorbim despre motivatia lor.

Admiterea la liceu. In noul proiect de lege, se aloca 70% portofoliului educational (media de absolvire a invatamantului obligatoriu si media la probele de la evaluarea nationala de la sfarsitul clasei a 9-a) si 30% nota obtinuta la disciplina de admitere stabilita de liceu.

Opinia mea este ca trebuie lucrat la procente un pic. 70% pentru portofoliul educational poate fi prea mare in conditiile in care: 1) notele la gimnaziu in mediul rural se dau mult mai generos decat in urban; 2) portofoliul va contine destule detalii subiective si 3) inteleg ca vor conta toate diplomele si certificatele obtinute de catre copil pana in momentul respectiv, iar eu cunosc tentatia multor parinti de a-si impinge copiii de la spate pentru a participa la zeci de concursuri mai mult sau mai putin relevante, organizate de catre stat sau de catre tot felul de alte organizatii. Numai noi primim la fundatie dosare continand zeci si zeci de diplome si cand stiu ca este vorba despre copii de 14 ani… nu mi se pare chiar OK.

Am abordat la intalnirea cu ministerul si problema celor 2%. Exista organizatii extraordinare cum ar fi SMURD sau Hospice Casa Sperantei care au ajutat mii de persoane cu fondurile obtinute din campaniile pentru 2% din impozitul pe venit. Nu este corect si nu este moral ca un parinte sa aiba de ales intre a directiona cei 2% catre propriul copil sau catre o organizatie neguvernamentala.

Internationalizarea sistemului educational romanesc este o alta problema ce trebuie rezolvata. Tarile din jurul nostru au strategii foarte coerente si puternice pentru atragerea studentilor straini. Pentru ca asta aduce numeroase avantaje: mai multi bani din taxe, asigurarea diversitatii si a experientei internationale. Cred ca universitatile romanesti ar trebui sa fie mult mai active in asigurarea unor programe serioase pentru studentii straini: incepand de la programe in limba engleza pana la asigurarea cazarii si a integrarii cu succes a acestora.

Pe la sfarsitul legii, in articolul 306 apare prevederea conform careia „un post public de televiziune si un post public de radio vor fi dedicate exclusiv educatiei. E desigur un lucru bun dar, avand in vedere ca deschiderea unei noi televiziuni costa milioane de EUR, sper ca vor fi evaluate canalele deja existente iar una dintre ele va fi regandita pentru a dezvolta doar proiecte si programe educationale.

2 thoughts on “proiectul legii educatiei

  1. Tincuta, eu nu cred in bune intentii, ci doar in rezultate care pot fi considerate bune de cat mai multi oameni cu scaun la cap. 🙂 Prin urmare, nici acest proiect de lege nu imi da sperante ca lucrurile se vor indrepta in sistemul educational romanesc. Stii foarte bine cum este: orice proiect de lege, oricat de bun si de inovativ, oricat de genial si eficient ar fi, dupa ce ajunge in dezbatere publica si la Parlament se transforma intr-un mare esec. Sper sa nu fie si cazul acum, dar sunt prea multe semnale care ma indeamna sa cred ca pana sa devina lege, proiectul va fi ciopartit si peticit de nu o sa mai fie asumat de nimeni.

    Cat priveste continut, cred ca sunt multe lucruri bune in lege, dar la fel de multe lucruri rele. Nu plec de la premisa ca o lege iese perfecta din prima ori dupa primele dezbateri, insa nu inteleg de ce dezbaterea publica are loc doar o luna de zile (stiu ca asa prevede legea privind dezbaterile publice!). Ma intreb cum pot initatorii proiectul sa vada intr-o luna de zile toate propunerile de modificare si sa mai ia si decizia care propuneri sunt bune si care proaste.

    Am sa postez la mine pe blog o analiza a proiectului de lege din perspectiva prevederilor privind etica si conformitatea in institutiile de invatamant preuniversitar si superior. Impresia mea pana acum este ca initiatorii nu stiu despre ce vorbesc in acest caz particular.

  2. Ma numesc Bogdan Rusu si sunt cadru didactic de 17 ani. As dori daca sunteti amabila sa-mi dati adresa dvs de mail pentru a tine legatura si mai multe am sa va spun dupa aceea.

    Va multumes anticipat.

    Cu stima si respect,
    prof. Bogdan Rusu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*