caritatea in America

Cateva statistici: in acest moment in America sunt inregistrate la IRS (Fiscul american) peste 1’400’000 de organizatii neguvernamentale si 112’959 fundatii private (in Romania cele doua categorii se confunda). In 2007 organizatiile neguvernamentale (public charities) au raportat peste 1,4 trilioane USD venituri totale si aproximativ 1,3 trilioane cheltuieli totale. Aproximativ 22% din veniturile acestor organizatii vin din contributii, donatii si granturi iar 67% vin din activitati economice proprii. Restul de 11% provin din alte surse (venituri din chirii, etc.)  – (Sursa: The Urban Institute, National Center for Charitable Statistics, Core Files 2007). Donatiile si sponsorizarile din partea persoanelor fizice, fundatiilor si corporatiilor insumau 283,24 miliarde USD in anul 2007 iar din aceasta suma donatiile persoanelor fizice insumeaza 229,03 miliarde. (informatii preluate de pe National Center for Charitable Statistics)

Caritatea in Statele Unite ale Americii este un fenomen. Un fenomen privit cu admiratie de catre lumea intreaga.

Sectorul neguvernamental in State este unul extraordinar de puternic si de bine reprezentat. Sistemul 911 a fost dezvoltat de catre fundatia Robert Wood. Fundatia Rockefeller a implementat Revolutia Verde in 1945, care a dus la salvarea de la foamete a milioane de oameni in Mexic si apoi in India si Pakistan (iar ulterior aceste tari au devenit chiar exportatoare de cereale). Fundatia Bill and Melinda Gates cu un buget anual de aproximativ 3 miliarde de dolari se implica activ in programe de sanatate in Africa. Cele 33 de fundatii dezvoltate de catre George Soros in centrul si estul Europei au sustinut democratizarea si dezvoltarea societatii civile in tarile proaspat iesite din comunism. Cu alte cuvinte, fundatiile din America si sistemul neguvernamental in general au dus la dezvoltarea societatii in ansamblul sau si la rezolvarea multor probleme sociale carora guvernele nu au reusit sa le dea de capat.

Ce se intampla in Romania? Lipsesc statisticile actuale si complete din pacate. Ce am observat eu insa este ca societatea in general nu sustine dezvoltarea sectorului neguvernamental. Avem un sistem fiscal neprietenos (nu exista deduceri fiscale acordate persoanelor fizice care aleg sa sustina un ONG iar deducerile aplicabile companiilor sunt in limita a 20% din impozitul pe profit). Avem un public ce nu cunoaste activitatea fundatiilor si asociatiilor si in consecinta de multe ori acuza sectorul de lipsa de transparenta. Avem multe ONG-uri minunate, pline de oameni inimosi si plini de idei si creativitate insa nesustinuti de catre nimeni si fara siguranta unei finantari pe termen lung. Potentialul este enorm, insa sunt multe lucruri de imbunatatit mai ales in vizibilitatea societatii civile din Romania.

2 thoughts on “caritatea in America

  1. Tincuta, iti multumesc pentru cifrele din State. E interesant ca, din cele 283,24 miliarde USD stranse in anul 2007, 229,03 miliarde reprezinta donatii si sponsorizari din partea persoanelor fizice. Cu alte cuvinte, oricat de inculti, prosti sau cum ii mai facem noi cand ne credem superiori, oamenii obisnuiti din SUA au inteles ca a sprijini un alt om este o datorie civica pe care trebuie sa si-o asume fara a astepta ca altcineva sa dea tonul sau sa-i impinga de la spate.

    Pe de alta parte, cifrele respective ofera dovada cea mai clara ca responsabilitatea sociala corporativa nu trebuie inteleasa drept PR, marketing social ori filantropie. Faptul ca o companie isi asuma rolul filantropiei este o greseala, atat din perspectiva mea cat si altora cu capul pe umeri. Din pacate, sunt multe ‘duduici’ in companii care au impresia ca daca au citit Buchholtz sau Koetler au aflat cum trebuie sa arate RSC-ul. In schimb, rolul unor fundatii cum este FDP este tocmai cel deja asumat, si anume de a sprijini tinerii cu potential, de a oferi oportunitati pentru tinerii aflati in dificultate, de a le face viata mai placuta celor varstnici.

    Intr-un post anterior spuneai ca exista o tensiune morala intre misiunea unui ong, recte filantropia, si faptul ca o parte din banii stransi de ong merg in publicitatea din jurul actiunilor desfasurate. Eu nu cred ca exista o tensiune aici. Orice organizatie, fie ea firma sau ong, este definita nu doar prin procesele care servesc strict pentru misiunea ei, ci si de toate acelea care vin in sprijinul proceselor principale. PR si HR sunt procese suport, dar asta nu inseamna ca nu consuma. Iar toate procesele sunt dependente de oala comuna, i.e., bugetul organizatiei. Fara publicitate, voi nu ati putea sa va desfasurati procesele principale – sa dati burse, sa faceti donatii in satele sarace din Romania etc. -, caci nu ar sti nimeni despre voi.

  2. Atunci cand este vorba de promovarea cauzelor sociale eu cred ca solutia cea mai buna pentru toata lumea este sa se incheie parteneriate media din care sa castige ambele parti: ONG-urile castiga vizibilitate iar media castiga reputatie pentru implicarea in comunitate. Insa eu vorbesc strict de ONG-uri, nu de companii.
    Si este foarte adevarat ca fara vizibilitate noi nu am putea sa ne desfasuram proiectele.. ca sa poti acorda 5’500 de burse trebuie ca cel putin 5’500 de potentiali beneficiari sa afle ca existi 🙂
    Multumesc mult pentru feedback!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*